Așa, la căderea serii...

Marius Stîncel și Sorin Corpodean și-au anunțat astăzi intenția de a părăsi definitiv Clubul Sportiv Ocna Mureș.

Două generații de copii, 24 de echipe și peste 200 de jucători, vor participa la ediția cu numărul 2 a CUPEI DEXTER, competiție organizată de clubul nostru în Weekend-ul 10-11 Februarie 2018, la sala de sport din centrul orașului Ocna Mureș.

Regulamentul, programarea jocurilor și alte informații despre competiție vor fi afișate in cel mai scurt pe site-ul oficial www.fcsoda.ro

10 Februarie - Juniori U9 (2009 și mai mici)
11 Februarie - Juniori U11 (2007 și mai mici)

Ca orice alegător cu simț de răspundere și fără a avea o orientare ideologică prestabilită “istoric” (“familia mea care de la ’48 votează cu…”), mi-am zis să analizez temele de campanie și să-mi dau votul cui mi-o reprezenta mai bine interesele. Așa că am investit în campania electorală ceea ce am eu mai scump: “timp de creier”. Expresia se trage de la Patrick Le Lay, fost președinte director general al canalului fancez TF1, care a susținut, în 2004, că asta este ceea ce vinde televiziunea clienților de publicitate: timp de creier uman disponibil.

Interesele mele generale de alegător merg spre orientarea pro-europeană, spre dezvoltare sustenabilă, spre statul de drept, spre un respect cât mai larg și mai inclusiv pentru drepturile omului și, evident, spre bună-stare (care nu se traduce exclusiv în salarii mari). În plus, pentru mine, libertatea de exprimare și educația sunt domenii particulare de interes.

Campania electorală e aproape de final, deși pare că nici nu a început. Dezbateri “moi”, spoturi electorale de anii ’90, sloganuri de amatori. Dezbaterile electorale sunt mai puțin confruntări de soluții pentru problemele multe și reale ale țării și oamenilor ei, și mai mult atacuri reciproce și recitări de mărețe realizări trecute ale partidelor. Campania aceasta este un déjà vu. Principalele partide aflate în competiție au fost la guvernare, promisiunile lor au mai fost promise.

Afișajul stradal este, în campania acesta, la limita penibilului. Ca niciodată, am văzut în orașe panouri de afișaj complet goale, jalnice placaje în așteptarea unor eventuale portrete de candidați providențiali. Ceea ce ne transmite, de fapt, lipsa de interes a partidelor de a mai investi în acest tip de comunicare publică.

Rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite a fost considerat “surprinzător”, “uimitor” sau “șocant” chiar și de către “presa serioasă”. A urmat, imediat, un val tăios de analize și introspecții care să explice nu neapărat victoria lui Donald Trump, cât miopia analiștilor, sociologilor, comentatorilor și jurnaliștilor care nu au anticipat rezultatul.

Așa au ieșit la iveală câteva elemente care pun sub semnul întrebării întregul mecanism al presei profesioniste. Un studiu realizat de BuzzFeed [1] asupra principalelor pagini de Facebook hiper-politizate a relevat că primele trei de orientare republicană au publicat articole incorecte, părtinitoare sau false în proporție de 38%, în timp ce la primele trei din cele de orientare pro-democrată proporția a fost de 18%. Discuția, în acest caz, nu este de genul “X a manipulat mai mult decât Y”. Șocant este procentajul uriaș de informații incorecte în ambele tabere.

Președintele Klaus Iohannis a trimis [1] Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care elimină taxa radio-TV. Deși legea vizează alte peste 100 de taxe și tarife ce se vor eliminate, taxa pentru serviciile publice de media este cea care a determinat decizia prezidențială. Președintele împinge, astfel, termenul de promulgare a legii fără a-și folosi (încă) “glonțul de argint” al veto-ului prezidențial.

Introdus la începutul lui octombrie, proiectul susținut de PSD era justificat prin despovărarea statului de administrarea unor taxe a căror colectare costă mai mult decât aduc ele la bugetele publice. Legitimitatea unei astfel de propuneri putea fi demonstrată doar în baza cifrelor: atâta cheltuim, atâta colectăm, ne dă cu minus, e mai bine fără taxe. În lipsa lor, potențialul electoral al demersului este evident, iar intenția populistă este ușor de ghicit: iată, popor, nu numai că îți dăm (majorări salariale, sporuri, pensii speciale, etc), dar te mai și scăpăm de dări.

Două știri despre CNA în aceeași săptămâna de la începutul lui noiembrie. Prima ne spune că circa 1600 de sesizări din partea publicului au fost prescrise, pentru că nu au fost luate în discuție în cele 6 luni prevăzute de lege. O a doua ne informează că CNA a decis să nu  ia nicio măsură punitivă în cazul a două melodii difuzate frecvent la radio, despre care  unii membri ai organismului de reglementare credeau că fac aluzii la consum de droguri sau acte sexuale. Două știri care ne fac să ne întrebăm care este agenda Consiliului și ce așteptări suntem îndreptățiți să avem de la el.
Prin lege, CNA este garantul interesului public și are în sarcină câteva elemente cruciale ale conținutului programelor audiovizuale: exprimarea liberă, pluralismul de idei și opinii, protecția demnității umane, protecția minorilor și a culturilor și limbilor de pe teritoriul României.

Federația Română de Volei a desemnat, în această săptămână, orașele care vor organiza turneele semifinale din cadrul Campionatului Național de Juniori. Ocna Mureș are onoarea să organizeze două dintre aceste turnee.

La Speranțe Masculin, Ocna Mureș va organiza jocurile seriei a-III-a. Echipele care vor face parte din aceasta serie sunt: CS Ocna Mureș, CSS Zalău, CSS LAPI Dej și LPS Suceava. Meciurile se vor disputa în sala de sport a Liceului Teoretic Petru Maior in zilele de 19 - 20 martie 2016. Se califică pentru faza finală, echipele clasate pe primele 2 locuri. Le urăm succes baieților antrenați de Lucian Victoratos și sperăm într-o calificare la turneul final. Vă așteptăm în tribune să-i incurajăm pe baieții noștri!

Circulă "pe net" tot felul de articole și articolașe despre drepturile șoferilor. Dacă pare "prea frumos ca să fie adevărat", poate ar trebui să vă gândiți mai bine... Deși au mare priză la public, articolele de acest gen nu prea au bază reală (a se citi legală). Iată 7 dintre cele mai răspândite mituri:

1. Polițistul rutier este obligat să se legitimeze în fața șoferului. - FALS
Agentul care are insigna în piept, nu este obligat să vă arate și legitimația. În plus, majoritatea agenților au și un ecuson, pe lângă insignă, pe care este trecut numele și funcția.