De ce problema Roşia Montană este una naţională

Preludiu - experienţa proprie. Acum mai mulţi ani, când încă trăia prietenul meu Ghiţoi (Tătar Gheorghe Iulian- Dumnezeu să-l odihnească), compania (RMGC) era obligată de statul român să facă întruniri publice, în cadrul procedurii de obţinere a acordului de mediu pentru începerea exploatării. (acord pe care nu l-au obţinut nici în prezent). Nu ştiu câţi dintre voi ştiu că o astfel de întrunire a avut loc şi la Zlatna, la Cantina Ampelum, actuala sală de nunţi a Primăriei Zlatna. Noi doi ne-am pregătit cu întrebări, întrebări la care ştiam că nu se primiseră răspunsuri.

Nu mică ne-a fost mirarea când am observat că în sală se aflau puţini zlătneni, însă peste 150 de străini de oraş, în principal angajaţi ai RMGC, aduşi cu autobuzele. (am aflat ulterior că suma primită de fiecare a fost de 100 lei +masă). Nu am considerat important acest aspect, până după ce ne-am formulat întrebările, când un anumit lider de sindicat a început să ne înjure şi să ne ameninţe, susţinut de angajaţii companiei. Adică, am ajuns să fim aproape linşaţi, în propria localitate şi de ce? Pentru că am formulat nişte întrebări.

Suntem sau nu pentru exploatarea de la Roşia Montană?
Unii sunt pentru, alţii împotrivă. Ambele tabere au argumentele lor, mai mult sau mai puţin credibile şi/sau susţinute de argumente. Probabil, dacă onor Guvernul României nu ar fi înaintat Parlamentului României propunerea legislativă Plx 549/ 2009 de modificare a Legii Minelor 85/2003, polemica ar fi continuat, într-un ritm sau altul. Însă această propunere legislativă a dus la aceste proteste de stradă, la trezirea conştiinţelor, la o adevărată „mişcare civică împotriva proiectului”, cum spunea Cristian Tudor Popescu. De ce? Pentru că modificările propuse ar încălca numeroase drepturi ale cetățenilor, inclusiv pe cel la proprietate.

Propunerea legislativă vizează, astfel, derogări de la acte normative, menite a accelera procesul de avizare a proiectului Roșia Montană (nu mai puţin de 10 avize), acum blocat datorită sentințelor judecătorești pronunțate și datorită procedurilor în vigoare.

Principalele modificări prin care se propune schimbarea Legii Minelor se referă la:
- Substituirea autorităţilor statului român cu companii private care dețin licenţe de exploatare în procedurile de expropriere a terenurilor necesare desfășurării lucrărilor miniere. Orice investitor privat care obţine o licenţă de exploatare are dreptul să exproprieze proprietăţile vizate, devenind proprietar din momentul efectuării unei plăți către persoana expropriată.
- Distrugerea patrimoniului cultural, deoarece proiectele miniere ar avea un statut special ce nu necesită avizul Ministerului Culturii sau certificate de descărcare de sarcină arheologică pentru demolarea monumentelor istorice. Dezvoltarea de proiecte industriale de mari dimensiuni, care s-ar realiza în lipsa unor planuri de urbanism și a unor certificate de urbanism valabile.

Adoptarea propunerii legislative are următoarele repercusiuni pe termen mediu și lung:
- Creează un foarte periculos precedent de enclavizare la nivel de reglementare a domeniului minier. Practic, companiile miniere își vor putea derula activitățile fără ca acestea să fie avizate de instituțiile abilitate (mediu, urbanism, cultură, sănătate etc).
- Limitează transparența decizională și permite polarizarea decizională în mâna unei singure instituții. Orice zăcământ ar putea fi exploatat doar prin obținerea unei licențe miniere din partea unei singure autorități, adică Agenția Națională de Resurse Minerale. Tot acest demers poate fi copiat ulterior și de alte industrii ce ar dori ca activitatea lor să fie scutită de respectarea procedurilor legale de avizare.
- Imprimă nesiguranța propriei proprietăți, drept câștigat în urma Revoluției. Orice companie minieră poate dispune evacuarea cetățenilor și deposedarea acestora de bunuri legal dobândite. Exproprierea ar fi astfel în interesul unui agent privat, nu pentru un interes public. În plus, permite însușirea proprietăților cetățenilor la o valoare apreciată de companiile miniere, nu de piața liberă.
- Conduce la subminarea economiei naționale prin favorizarea marilor companii miniere străine în detrimentul producătorilor și agenților economici autohtoni. De această prevedere se vor bucura doar companii cu capital străin, marii operatori minieri fiind companii americane sau canadiene.
- Favorizează interesul companiilor străine din domeniul minier, în detrimentul propriilor cetățeni. Dezvoltarea durabilă prin turism sau agricultură a zonelor miniere nu mai devine astfel o opțiune, aceste zone fiind condamnate la un model de dezvoltare monoindustrial, nociv pentru oameni și mediu.
- Riscă stabilitatea economică și socială a țării. Dreptul la proprietate este unul de o extremă importanță pentru români. Orice tentativă de expropriere a casei și terenurilor legal deținute de cetățeni pentru profitul companiilor miniere private va avea repercusiuni greu de prevăzut. "

Părerea mea:
E timpul să vă treziţi şi să realizaţi că şi vouă vi se poate întâmpla asta. Ca nu mai sunteţi liberi în ţara voastră. Că, în cazul în care legea trece, orice investitor care doreşte să îţi sape în curte, sub casă sau sub bloc, o poate face, legal. Că presa şi automat, ziariştii se vând (la nivel de judeţ Alba nu mai există presă liberă din acest punct de vedere, cu excepţia mediului online), aşa cum unii şi-au vândut morţii. Selectaţi ceea ce urmăriţi.  E timpul să ne împărţim în două. Noi, cei care am înţeles că Roşia Montană nu mai e doar o problemă de protecţia mediului sau patrimoniu, ci şi de umilire şi blocare a libertăţilor constituţionale (orchestrate de instituţiile statului, care stau cu mâna în sân sau chiar îi ajută pe cei care fac asta); si restul lumii. Cum am fost şi eu aproape linşat la o întrunire publica orchestrată de RMGC în Zlatna, ştiu.

Şi ţie ţi se poate întâmpla. Chiar dacă nu faci nimic. Chiar dacă nu te interesează. Semnează petiţia împotriva acestei legi dacă îţi doreşti ca drepturile tale să fie respectate. Scrie parlamentarului tău că nu eşti de acord cu această propunere legislativă. Şi dacă ai timp, ai curaj, dacă te doare, te aşteptăm la proteste.