Aşa e în… fotbal

Am fost cu toți prezenți când s-a fluierat startul meciului de fotbal acum aproape două luni. În tur echipa roșie, după un joc agresiv și multe faulturi comise, a căștigat și părea pentru toți un rezultat insurmontabil. Responsabilii cu organizarea meciului au împiedecat suporterii din galeria „Diaspora Nera” să își susțină favoriții, unora dintre ei interzicându-li-se accesul pe stadion pe motiv că nu mai sunt bilete pentru ei.
De altfel, reprezentanții echipei organizatoare a celor două meciuri tur-retur, au susținut că cei din galeria „Diaspora Nera”, la Campionatul Național din 2009, au fost violenți și au aruncat cu ștampile otrăvite împotriva echipei roșii și acum ca măsură punitivă i-au somat și i-au pus să completeze și să semneze declarații pe propria răspundere că nu au mai intrat o dată pe stadion. Așa e în fotbal.

În cele două săptămâni dintre tur și retur, antrenorii și președinții clubului roșu declarau că vor face tot ce e posibil să aloce suficiente bilete pentru suporterii care nu au reușit să intre la meci în tur, dar că nu le permite regulamentul FRF să organizeze mai multe case de bilete. În orașele din țară galeriile surori au scandat pe terenuri publice împotriva celor care organizaseră defectuos meciul din tur, arătându-le batista albă. Drept urmare, antrenorul echipei roșii a făcut o schimbare, înlocuind pe unul dintre jucători, care nu a dat randamentul scontat, cu un jucător cu o mai mare experiență în mișcările externe secrete. Antrenamentele deschise au arătat însă că nici acesta nu face față jocului la offsaid. Așa e în fotbal.

În ultima săptămână de pregătiri au fost organizate patru conferințe de presă, toate pe teren propriu, la care căpitanul roșilor l-a invitat pe „stranierul” și căpitanul echipei albastre, totodată, biroul de presă al echipei roșii susținând că acesta nu va avea curaj să apară. Contra-invitația a fost făcută și în sens invers, dar pe un teren neutru, cu arbitrii din străinătate și cu acces pentru toate posturile media care ar dori să transmită o astfel de conferință, dar agresivul atacant roș, a refuzat pe motiv că nu are echipamentul necesar pentru a intra într-o universitate și acuzând că toate inițiativele echipei albastre sunt influențate de fosta echipă portocalie în fața căreia a pierdut meciul prin agresivitatea celor din galeria „Diaspora Nera”. Pentru că jurnaliști și suporterii cereau o întâlnire între cei doi căpitani, cel albastru a făcut un compromis și a participat pe două din terenurile adversarului, cele care păreau mai primitoare. Declarațiile au fost în tonul obișnuit, pe de-o parte agresiv, murdar, pe de altă parte calm, elegant, dar timorat. Rezultata fost nul, că așa e în fotbal.

Returul a început, iar în prima repriză părea că tot echipa roșie ar fi în cărți pentru câștigarea meciului. La intrarea în stadion, pe partea porții de vest, s-au făcut cozi interminabile și din câte se părea, chiar dacă au intrat mai mulți suporteri decât în tur, tot vor rămâne câțiva suporteri pe dinafară. Brigăzile speciale au pregătite gazele lacrimogene. În tribune se dădea o luptă mai crâncenă decât pe teren, scandările auzite de afară începând să motiveze galeria națională. La porțile centrale și de est au început să apară tot mai mulți suporteri, preconizându-se ca până la finalul meciului ca stadionul să se ocupe cu mai bine de 62%. Meciul a fost relansat, dar nu prin jocul bun al echipei albastre, ci prin forța publicului. Presa favorabilă echipei roșii, intimidată și speriată, a început să acuze că mulți suporteri au intrat fără bilet și că la poartă se fac „mașinații” în favoarea echipei albastre. Prea-Fericitul simțind din tribuna oficială că echipa albastră va marca primul gol, începu să îi susțină, declarând presei că mulți „stranieri” au ajutat biserica, chiar dacă primul căpitan al echipei naționale mari, nu a putut primi banderola decât în fața bisericii în 1922 la Alba Iulia. Goooooool! Echipa Albastră a marcat! Galeria stadionului exaltă de bucurie. Online-ul i-a foc postând urale de entuziasm pentru victoria nesperată. Așa e în fotbal!

Căpitanul roșu întristat, iasă de pe teren, aruncă tricoul și face plecăciuni ipocrite în fața spectatorilor și părăsește stadionul luând drumul orientului îndepărtat. Căpitanul albastru, aruncă „pas cu pas” autografe și mulțumește publicului înflăcărat, cărora le promite marcarea unor noi goluri în poarta adversă. Publicul se liniștește, echipa albastră se liniștește, echipa roșie se liniștește. E liniște pe teren și mulțumiți cu un minim rezultat, albaștrii nu mai au curaj să atace, stând în defensivă, fără curajul de a ținti spre gloria supremă și spre preluarea șefiei în clasament. Echipa roșie stă liniștită în frunte, amenințând că doar ei vor putea pregăti bugetul pentru campionatul anului următor. Albaștrii nu au experți și nu înțeleg șansa pe care au primit-o din partea suporterilor din tribună. Oricum și tribuna s-a golit, suporterii nu mai scandează, mulțumită cu un rezultat minim, bannerele au fost adunate.

Așa e în fotbal, strigăm doar când e fault și ne simțim discriminați! Pentru victorie și evoluție cine strigă? Alo!!! Unde este galeria ce a ieșit în stradă?

Cristian Dima
Presedinte Asociatia Absolventilor Univ. "1 Decembrie 1918" Alba Iulia
Muzeograf IA, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca